Un Paste fericit tuturor altauri de familie.Sper ca va-ti distrat bine cu ocazia acestei sarbatori.Eu voi intra de astazi in programul obisnuit cu un articol zilnic.Problema este ca sunt cam secat de subiecte.
Si chiar asa de plictisitor am devenit incat nu va pot incanta cu nici-o idee stralucita.Ma intreb de ce.Poate ca este monotonia zilelor acestea.SI totusi,nu stiu.Postul anterior a fost foarte laconic.Poate ca asa este si asta.
Zilele trecute am fost la Carrefour sa vad si eu ce mai cumpara lumea.M-am holbat vreo 10 minute la un Logitech Z5500 si la alte sisteme mai de Doamne-Ajuta.Pe acolo la catgoria sisteme,era un Sony care ma „acompania” cu umpic de David Guetta si Tiesto.Era cineva acolo care asculta,cineva din staff-ul magazinului.Bineinteles mai bine punea niste manele de la mama lor caci boxele erau niste pocnitori autentice.Nu conteaza,lumea cumpara.Si de ce cumpara ? Pentru ca erau Sony.60% Brand-ul,40% produsul.Mi-am pus mainile la urechi cand am „auzit”.Erau date asa de tare...Suntele erau distorsionate si vocea era innecata,inaltele erau absente si joasele ma zgariau pe cortexul auditiv.Si ce mai pret...In fine scopul meu acolo era sa-mi caut o perehe de casti pentru MP3 care sa fie rezistente pentru perioade indelungate de intrebuintare.Mi-am gasit niste Pioneer la 50 de lei si am crezut ca nu o sa reziste mult.Sunt fantastice pentru pretul ala.Conectorul de 3.5mm placat cu aur si prelungitorul au facut toti banii.Parca vad ca nu o sa se rupa in viitorul apropiat.Sunt cam dureroase dupa vreo 2 ore de ascultat dar nu prea e important.Imi place pozitionarea stereo ce se resimte chiar in unele melodii mai „circulare”.
Am auzit azi,cat stateam in masina,la radio,o melodie intitulata „One”.Nu mai imi aduc aminte artistul.Tot ce se auzea era „One,Two....” si cam atat.Repetat de vreo 15 ori.Probabil ca asta se intampla cu artistii din aRomania.Descopera 2 cuvinte si se gandesc sa scrie un cantec,sa-l puna pe muzica si sa-l difuzeze la radio.In acest cantec se repeta alea 2 cuvinte de multe multe ori si „artistul” ramane cu impresia ca a facut ceva folositor in modelarea mintiilor tinere.Nu.In niciun caz.
Probabil ca de asta ramanem si asa in urma cu industria muzicii...Parca incep sa cred ca si manelistii pun mai mult suflet in muzica lor.Barem ei au ceva de zis.
Cam atat am avut de povestit,sper sa continuati sa cititi ca eu incerc in fiecare zi sa scriu cate ceva si pun suflet in fiecare postare pe care o scriu.De exemplu acum sunt foarte plictisit si asta se resimte prin lipsa de umor a acestui articol.
(N-)Am zis.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu