Les pays légendaires devant la science..

Sa nu va mai plictisesc m-am decis sa scriu mai putin si mai mult.In acelasi timp.
Postarile mele vor fi mai scurte dar voi scrie despre orice imi trece mie prin cap.
Ca de exemplu, luni incepem scoala. Si eu de abea astept. Chiar nu stiu de ce (or do i ?).
Titlul nu are nici cea mai mica legatura cu continutul acesta. Este pur si simplu o referinta catre o utopie..
Chiar asa,utopia..
Cati dintre noi nu visam o lume perfecta (hai hai cand exterminam t*g*n*ii ??) . Adevarul e ca fiecare isi imagineaza propria lui lume perfecta.. Eu mi-o imaginez pe a mea in fiecare secunda. De ce ? Pentru ca am senzatia ca o traiesc..
Ca de exemplu de dimineata m-am trezit cu gandul ca azi nu o sa fac nimic. Colegii mei sunt adormiti, barem eu m-am trezit. Oricum, incepe scoala, asa ca sa va asteptati la mai multe subiecte dezbatute aici.
You are so small.. si chiar asa.. chiar suntem mici.. Intr-o lume in care totul e mare (ha ha stiti reclama ? nu ma nu aia de la durex.....)
Internetul face legea in zilele noastre. Si chiar ma refer la faptul ca FACE legea asa cum ar trebui.(In acelasi timp cand profesorii si militia se joaca Farm Ville 25/7)
In stiri mai de actualitate video-ul lui Bieber (Baby) a fost atacat la propriu. Este cel mai neplacut video de pe youtube (peste 400 000 de dislike-uri, la fel cum peste 400 000 de oameni merita o medalie) cel mai flag-uit si drept urmare numai este cel mai vizualizat.. Internetul castiga.. inca odata.
V-am adormit ?
Super happy fun time news: parerea voastra nu conteaza.Pentru ca ati inceta a mai comunica cu mine/noi. Trebuie sa recunoasteti ca relatia asta blogger/cititor e cam numai dintr-o parte.. sigur noi scriem articole voi le cititi.. dar nu aveti pic de initiativa sa scrieti alaturi de noi.. pana si in comentariile voastre (alea care mai sunt) nu va implicati asa cum ar trebui.. Daca mai citeste cineva..
Si daca vrea cineva sa raspunda am o intrebare.. Cum va imaginati voi o lume perfecta ?
Sa (nu) fie primit.. amaratilor !

We come in peace (Hopefully) !!

Si ca sa mai scriu si eu ceva pe blog, o sa va povestesc ce am mai facut eu cu toate ca stiu ca nu pe multi va intereseaza.
De dimineata am mancat o felie de paine cu unt si gem fara paine. Ce sa mai, sunt un deschizator de drumuri.Nu, acum serios.
Am realizat ca a venit vara peste mine si eu nu am fost dracului nicaieri asa ca azi la 6:20 m-am trezit si m-am dus la gara. Am cumparat biletele frumos,ma asez pe peronul numarul 5, caut loc sa stau si eu ca tot omul jos. Si asa strivind mucul pe peronul garii, observam populatia Romaniei in proportii mici. Tiganii cu UFO-uri (Unidentified Foreign Object) gata sa mearga in partea tarii in care oamenii cumpara covoare,ocupau 75% din spatiul vital si oricum prea irespirabil. In sfarsit, surpriza placuta trenul nu a intarziat ba chiar a venit cu un minut mai devreme (mania mea cu timpul). Ma urc fara nici-o grija stiind ca intr-o ora jumatate sunt la Busteni. Zis si ... mai putin facut. Gasesc loc la clasa a 2-a. In fata mea un baiat trecut de 30 de ani povestea si manca. Si cam asta a facut tot drumul. De mancat a mancat incontinuu si povestea de numeroase trupe romanesti, plictisind-o pe tipa de langa el. Apoi a inceput sa zica cum a fost la AC/DC si Metallica si ca nu ar fi putu lipsi de la niste spectacole de asemenea amploare. Si cam asa a continuat pana cand castile mele albe mi-au patruns canalul auditiv si s-au dus dracu’ toate povestile lui.
Ca nu intarzie trenul este o chestie, dar cand face statie la Comarnic 45 de minute e alta chestie. Si asa m-am dat jos din tren la 10:33, ajung frumos la telecabina. Surpriza (Sau nu ?). Coada de 4 ore pentru a urca 1200 de metrii pana pe platoul Babelor. Absurd, niste bisnitari pe acolo se ofereau sa te duca cu masina pe un drum care nu rezulta decat in zdruncinarea oaselor si care dura 1 ora si in care culmea vedeai si un peisaj magnific de briliant. Prea frumos ca sa fie adevarat? Evident. Pretul era acelasi ca si la telecabina numai ca aveai de suportat chinuri infernale printr-un traseu foarte greu pentru o masina normala.
In sfarsit coada de 4 ore, impartasind experiente cu tovarasii de suferinta, ajung sus pe platou. Surpriza mare (Again).. 5 grade celsius si un vant de te matura de pe fata Pamantului nu alta. In fine –vazut Sfinx, vazut peste 9000 de cataroaie („Babe”) si sunat la cazare. Din nou, surpriza, nici-un loc liber nicaieri din 6 cabane care ar fi trebuit sa aiba macar o camera goala.
Ei naaa, gandim problema ca doar nu suntem animale..si gandim si gandim hai sa coboram cu telecabina ca doar la coborare nu e coada. Ce sa vezi... m-a izbit norocul frontal. Alta coada,alte minute asteptate .In sfarsit ajuns jos din nou la 1087 de metrii la Busteni. Am mancat si am plecat spre gara, unde (paradoxal) am asteptat microbuzul. Am ajuns in 40 de minute acasa si declar ca, in ciuda tuturor esecurilor mie mi-a placut mica excursie dar nu cred ca o sa o repet prea curand.
Si chiar stand in tren asa poate fi o experienta placuta, cunosti tipurile de oameni si chiar vezi cum e situatia cu adevarat si cum se poarta lumea in ziua de azi.
Si totusi de ce v-am spus toate astea ?

Sa fie primit.

Noi si Voi #1

The billion dollar question: „Am vazut ca avem 2 optiuni: sa pansam rana sau sa o lasam sa faca puroi si sa plecam...intrebarea (sau poate sfatul cerut) este: voi ce optiune alegeti, si de ce?”


Adi: Bine inteles, cum stiti , sunt un nationalist convins si prin uramare prefer cu toata sinceritatea sa raman aici , pentru ca , daca o lasam sa “faca puroi” tot prost o sa fim vazuti si lumea o sa se fereasca de noi din ura , si daca facem ceva ( oprim corupia si impunem legi) , recuperam pe plan economic si militar , castigam superioritate in Balcani si poate atunci o sa ne putem considera civlizati.
Si ce putem face?
Putem face multe , mai ales noi cei tineri , avem toata viata in fata si inca facem parte din generatia care nu s-a cretinit si nu are obsesie pt Ben 10 sau alti criminali d’astia. Si nu tine strict de politica , putem trezi macar constiinta prin miscari civice nationaliste sau partial-nationaliste , noi putem gandi cu capul nu cu banul . Si daca putem deveni un val intelectual , este indicat sa incercam sa ii “inecam” si pe altii.

Alex: Prefer să rămân aici , să pansez rana , deoarece nu vreau să plec, să uit de ţara asta minunată , cu istoria şi mai frumoasă.Probabil , dacă plecăm toţi , o să se uite complet că a existat cândva o "Românie".Ştii , avea o dată Adi la status : "Individul moare o dată şi-odată , dar naţiunea poate domni peste veacuri."
Foarte mare dreptate...

Iulian: Adi in articolul sau a prezentat situatia in care este Romania in momentul de fata.Trist dar adevarat,O situatie pe care eu un muritor de rand sau oricare altul de teapa mea nu o poate schimba printr-o pocnitura de degete.Tu de fapt ne intrebi daca vrem sa ajutam tara sau nu , dandu-ne 2 variante : ori o salvam si traium alaturi de ea in deplina mandrie ce rezulta din actiunea noastra eroica de a salva tara de la un viitor intunecat , sau...putem emigra ca un om normal intr-o tara civilizata , sa incepem sa ne cladim o viata noua sa formam o familie si sa traim fericiti pana cand vom muri.Ca sa nu mint o sa incerc sa iti spun cat mai pe scurt ce fac ( atentie timpul prezent, mod indicativ ) , ce aleg eu din variantele pe care tu mi le-ai pus in fata.As alege sa plec din Romania pentru ca aici nu am niciun viitor si nu voi putea niciodata sa il schimb.Nu voi avea putere nici in 100 de vieti pe parcursul a 100 de decenii sa schimb ceva.Nici macar nu doresc sa schimb ceva , vreau sa imi construiesc structura propriei vieti singur , fara sa fiu ingradit de nimeni.Pentru ca asta se intampla in Romania : de la cei mai mici oameni pana la cei mai mari toti isi limiteaza drepturile unul celuilalat.Si ce decurge din nemultumirea generala ?Haos , anarhie bineinteles un rezultat invenitabil , care urmeaza sa loveasca Romania in scurt timp , probabil intr-un deceniu.Doresc sa plec cat mai repede sa ii las in pace pe toti si sa fiu lasat in pace la ranadul meu.Deci pe scurt , las buba sa se faca mai mare si sa iasa puroi.Eu incerc doar sa nu ma murdaresc.

Alin: Eu sunt de parere ca trebuie sa facem ceva pentru tara asta. Daca nu noi, atunci cine? O sa ramanem o „civilizatie” fara sperante.Si ar fi pacat pentru ca stramosii nostrii nu s-au strofocat degeaba pentru ca noi sa putem sa ne cacam pe toate visele lor de a scoate tara asta din paragina.Cu taota istoria asta in spate, daca nu facem ceva tara noastra va intra sub tutela Unguriilor si limba noastra va muri treptat si noi o sa fim singurii care o sa o avem pe constiinta pentru ca aveam posibilitatea de a face ceva. Asa ca, de ce nu ? De ce sa nu o pansam ? Nu avem nimic de pierdut...numai de castigat daca reusim. In schimb daca stam cu mainile in san chiar nu avem nimic de castigat...doar ca pierdem tot.

Mutlumim Tudor pentru intrebarea intriganta.Va asteptam aici cu intrebarile(prin comentariu) pentru chatroom-ul viitor.Multumim anticipat.

You dare challenge me,mortal ??

Ce mai faceti neispravitiilor? Ne tradati asa usor? Sa va fie rusine!Miscati-va in transee.Ce s-a intamplat cu blogu ?Nimic.Absolut nimic.Ne-a pierit avantul pentru cateva zile(saptamani[luni]).Dar,in rest,nimic.Noi suntem aceeasi gasca de fututi in cur de noile legi ce se aplica de noii neispraviti care ne conduc tarisoara noastra uitata in spatele unui zid.Si ce mai zid...Toata lumea se rezuma la a da cu subsenatul in stanga si in dreapta,dar nimeni nu vrea sa ii trimita scrisori de ura lui Basescu.Ca ne scade pensia.Noua,copiilor.Si inchieind aceste mii de fraze ce alcatuiesc un paragraf scris in cel mai pur stil tiganesc,va anunt ca poate stiati deja ca suntem in cea mai pura vacanta de vara .
Si odata cu venirea acestei mirabolante vacante de vara, uitam si noi ca prostii de tot pana cand nu o sa mai avem de ce uita si atunci nu o sa mai stim nici cum sa ne legam la sirete si o sa fim tinuti in viata de aparate. Si ne vor difuza pe CNN,TV5 si ProTv zicand ca ne-a lovit tramvaiul pe autostrada,nepasatori de faptul ca in testamentul nostru scria ca daca vom fi vreodata tinuti in viata de aparate...sa nu fim aratati la televizor.Dar asa e si cu nepasarea asta.Toti o avem.Si putem sa spunem cu tarie ca ne doare in cur de faptul ca suntem nepasatori(Oare e posibil?).
Ca sa schimb subiectul,am vazut o stire la televizor care mi-a atras atentia.Le stiti pe fetele alea 4 care formeaza trupa Amadeus? De unde dracu’ sa le stiti ca la voi televizoru e setat din fabrica pe Private Spice.Sa revenim.Fetele astea au ajuns pe undeva prin China si i-au dat pe spate,i-au omorat,i-au feliat pe chinezii aia cu talentul lor muzical.Insa niciodata nu o sa aiba parte de multa reclama,caci o trupa care isi creeaza drumul muzical prin cantece clasice nu o sa-l intreaca niciodata pe Puya.Pentru ca in tarile noastre Baltice(se numesc asa pentru ca traim intr-o balta de cacat) nimic din ceea ce e bun nu este apreciat.Toti se ling in cur odata si odata cu sefii ai’ mari si tot ceea ce-i intereseaza e sa ia banu’ gro$$.
De ce ma strangi in pumnul tau copil frumos ?Pentru ca pot.Si in cazul nostru copilul frumos e natiunea ce l-a votat pe Basescu si pumnul e saraca noastra economie.Creierul din spatele fiecarei actiuni non-umanitare este nepasarea(ajutata si de hemoroizii domnului Basescu, ca la cat il doare in cur..).
Acestea fiind zise,vacanta placuta. Dar sa nu cumva sa iesiti din casa ca va mananca bau-bauu. Daca ne uitam toti la campionatul mondial de fotbal nu inseamna ca trebuie sa vedem fiecare meci(Stiti cine sunteti).Parerea mea este ca sunteti subjugati de vuvuzela negriilor.Cel mai bine tinut secret al Africii pana la acest campionat de fotbal.
Pace si iubire(si masini bengoase,femei,$$$ si ce mai vrea muschiul vostru de campioni).

Nota: M-am sfatuit cu colegii mei si am decis sa lansam ceva nou.Voi,cititorii,ne veti lasa comentarii (sau veti muri) in care sa ne puneti o anumita intrebare.In fiecare saptamana noi vom alege una din acele intrebari si vom raspunde la ea toti trei intr-un articol postat de Administrator. Retineti ca numai o intrebare va fi aleasa,asa ca nu insistati cu comentarii multiple.In fiecare vineri va aparea articolul in care noi raspundem anumitei intrebari. Asa ca lasati intrebarile voastre inteligente si creative in sectiunea comentariilor de mai jos.Si nu lasati intrebari la care unicul raspuns sa fie "da" ca draci mancati.Ati fost avertizati.

Cand englezu' nu-i acasa...romanu' fura de pe masa..

Da.Sunt bossul vostru.Am pus mana pe album cu o zi inainte de lansare.L-am furat,ciordit,nasparlit hasparlit luat de undeva ca nici eu nu stiu cum de a ajuns la mine.Pendulum Immersion.De un an astept pentru frumusetea asta de album.Numai cand te uiti la cover-art mori de ciuda ca nu stii cum au obtinut albastru ala marin acolo.Si mai mori de ciuda ca eu il am si tu nu.Mori in chinuri de ciuda.
Ce faceti domnilor profesori ? Saru’manaaaaaaaaaaaa.Sau voi aia care ne priviti dintr-un colt umbros .Sa nu iei tu organu de baza si sa-l treci prin toate gradele de rudenie in astfel de situatii.Mai ca-ti vine sa-ti bagi ceva si in el de sistem scolar cu toate grevele p*lii.Mai ales ca suntem si intemniitati in niste custi ce le numim clase cu niste „colegi”.Ca o sa ajungem sa repetam tot din clasa 1.Pentru ca asa vrea bossu ala de ministru.Care si asa nu a pus mana pe carte mai mult de 4 ani.Tigani nazisti.Am zis destule.Sa va fie rusine.
Sa trecem cu mana pe albumu nostru.Acum jumatate din voi ati gandit „gay porn” si cealalata jumate habar nu aveti despre ce vorbesc.Nu-i asa ?
Toate piesele din album.Vreau sa spun toate sunt foarte bune.Peste nivelul asteptarilor.Cat l-am ascultat nu am simtit nevoia nici macar umpic sa schimb vreuna din melodii.Si asta pentru ca s-a pus osu la treaba si transpiratia a curs ore in sir pentru acest album.Acum vedeti de ce unii din noi (EU) trebuiesc inchisi undeva fara apa sau contact cu lumea de afara.Deoarece delirez de 5 minute scriind ceea ce scriu aici.Si schimb ideile pe banda rulanta.Pentru ca pot.
80% din voi ati dat back la cautarea voastra pe nea gogu’ pentru ca ati vazut ca aveti de aface cu cineva care nu poate urma un fir al ideii coerent pentru mai mult de 10 secunde.Multumesc pentru intelegere.
Melodiile din album merg pe o tema garageband-rock, suna mult a green-day unele melodii si mai ales ca au schimbat pentru anumite melodii MC-ul care acum are o voce mult mai calma. Urcarea generala se face pe un timp de 5 secunde,cu mici exceptii cand se schimba si frecventa si timpul,anume 2 secunde(Witchcraft).Fara indoiala melodia (mea) preferata este Salt in the Wounds.Mi-a placut de cand am auzit preview-ul.Si inca imi mai place.Vocea se imbina armonios cu instrumentele.O melodie suna mult a Metallica ( acum cred ca a mai ramas doar un cititor si acela plictisit de moarte de descrierea mea lipsita de epitete ce contin substantivul p*la,deoarece m-am luat de Metallica.Melodia este Self vs. Self ft. In Flames).Daca stau sa ma gandesc suna si a Linkin Park dar mi-am pierdut deja destui cititori.
Atat despre acest album.Lista cu melodiile o gasiti cu ajutorul unei simple cautarii pe google/yahoo/bing sau orice altceva.Inca ceva.Daca va place,cumaprati-l.Nu il ciorditi de la donatori de organe obisnuiti de pe internet.Asa cum am facut eu.
Viitorul acestui blog numai suna destul de promitator,dar eu sunt increzator.Cel putin eu.Daca muncim destul si acordam macar un pic din atentia noastra poate sa fie la fel ca inainte.Sau aproape la fel ca inainte.Intelegeti si voi ca materie cenusie pentru o mugetare nu ai la comanda.Nu are mereu omu' inspiratie.Avem si noi nevoie de pauze de gandire sau de orice fel de pauze.
Nu lasati rusii sa incinereze pamantul.
In rest,pace si iubire.

P.S.:Sectiunea "comentarii" nu e facuta de ochii lumi sa mai fie inca ceva pe bara asta aratoasa de jos.Indrazniti si dati click,spuneti-va parerea,numai asa putem avansa,prin parerile publicului.Multumesc anticipat.

A ridicat stacheta,apoi a tras linia..

Probabil un subiect care a fost in capul multora inaintea mea si care poate s-au gandit mult pana au gasit diferente si asemanari a fost conflictul dintre generatii . Cert este ca acest conflict a existat si va exista mereu. Si aici nu ma refer numai la conflictul parinte-copil, caci acesta este poate cel mai vechi, ci si la cel dintre profesor-elev, sau dintre doi copii de varste diferite si cu idealuri la fel de diferite. Nu putem sa ne gandim la asta ca si cum ar fi un concept nou, caci pe asta se bazeaza practic existenta noastra. Cati dintre noi nu ajung acasa si in momentul urmator se cearta cu parintii pe tema notelor sau pe tema comportamentului? Cati dintre noi nu stiau cum sa faca sa fuga de acasa in timpul sedintelor cu parintii, cand de fiecare data asteptai cu sufletul la gura un rezultat inevitabil? Tocmai asta e. Exista mereu un element al surprizei, niciodata nu cunosti reactia celuilalt fata de o vorba pe care o spui sau fata de o fapta pe care o faci. Caci poate persoana de langa tine pare sa te inteleaga si sa gandeasca la fel ca tine, dar in realitate aceasta ar contrazice orice vorba pe care o spui.
Sa revenim la firul povestirii intrerupte. Cand copilul se cearta cu parintii,acest „conflict” este cel mai probabil din cauza copilului si se intampla pe latura unei teme prost informata de ambii subiecti in cauza. Lipsa de informare duce unori la certuri acerbe. Si nu castiga decat cel care face cele mai putine greseli in expunerea cadrului ideii. Acela va avea ultimul cuvant. Cel cu mai putine greseli. Caci cel care nu a gresit nu are niciodata nimic de ascuns si nu ii este niciodata frica de adevarul spus cu neglijenta printre niste vorbe aruncate fara gandire. Poate in multe din aceste cazuri, castigatorul este clar, parintele. Dar sunt destule momente in care copilul are dreptate. Si argumentul copilului nu are valoare decat pentru el insusi, caci pana la urma parintii daca au o idee, acea idee este fixata in mintea lor si niciodata nu va putea fi miscata nici de cel mai puternic argument.
Cand insa copilul are ultimul cuvant de prea multe ori, atunci se produce un dezechilibru si parintele numai are acelasi control asupra odraslei. Asa apar diverse cazuri de copii din ce in ce mai razvratiti. Insa aceasta revolta nu apare acasa cat de des apare la scoala.La scoala tindem sa ne certam cu profesorii mult pe orice tema,sa facem contraziceri,dar asa cum zicea cineva odata: „ Profesorul are intotdeauna dreptate”. Posibil. Posibil sa nu. Eu nu cred aceasta vorba in totalitate, pentru ca am intalnit cazuri in care pur si simplu profesorii erau paraleli cu ideea pe care o discutau, dar totusi ei „castigau” fara drept de apel, caci de, erau profesori. Ei erau profesorii si noi eram elevii. Ce rost avea sa ne masuram fortele ? Nu exista decat rostul afirmarii,caci lupta ideilor nu putea fi castigata deoarece dascalul la orice moment al discutiei in cauza putea afirma un ultimatum si putea sa incheie discutia prematur fara ca elevul sa mai poata spune ceva.
Si sa revin la povestea copiilor ce vor sa schimbe miraculos sistemul dupa bunul plac.Dupa cum am observat in ultimii ani,apar cazuri si cazuri.De ce le zic cazuri?Suna neplacut.Cazul este o generalizare,ori aceste idei nou aparute nu sunt comune tuturor.Pentru ca niciodata o comunitate nu va fi capabila sa-si expuna ideile dupa placul unui singur individ.Si cum spuneam,aceste idei nu apar decat in situatii speciale.Copii emo,copii care nu asculta de parinti,parintii care nu asculta de copii,copii carora nu le place sa treaca pe la scoala,copii carora le place sa se certe cu oricine si copii disperati sa se afirme prin orice modalitate existenta.Insa sunt si cazuri de copii cu idei diferite ce pot fi demne de luat in seama. Acei copii reusesc sa impuna noi reguli, sa seteze noi praguri,sa ridice standardele si sa se afrime.Aceste situatii sunt mai rare.Cele mai rare.
Un conflict intre generatii se poate constata oriunde.Chiar si pe terenul de joaca.Acolo unde in teorie toti cei in cauza se pot juca si se pot imprietenii in liniste.In teorie...
Lipsa intoleranta a inspiratiei pe care eu am acumulat-o in ultimele 10 secunde ma deprima rau de tot.Parca mai aveam idei,insa sirul lor numai curge asa de lin acum.

Am zis.

P.S.: Dragul nostru domn diriginte a decis ca prima noastra tema pentru orele cand nu ne preda cercul sa fie "Conflictul dintre generatii".Si ca sa nu fiti nemultumiti,am postat lucrarea mea si aici.

Cumpar cablu wireless.Rog seriozitate.

Si vremea a trecut si ne-am maturizat umpic mai mult,acum suntem capabili de destinuiri serioase si suntem capabili sa trecem peste momente cheie din viata noastra.Seriozitatea noastra este mult mai mare,dar s-ar putea sa fim singurii care sa simtim asa ceva.Caci niciodata nu vom stii adevaratul sens al vietii noastre,aflam cu stupoare ca lucruriile bune nu dureaza mult.Si toti trecem prin niste schimbari marcante care ne vor transforma in renegati sau in ingerasi.Depinde de noi sa alegem,caci pana la urma nimeni nu ne poate dicta destinul.
Dar totusi,seriozitatea trece si poate fi inlocuita de un umor cu bun simt.Si cum ne indepartam de malurile increderii,asa paleste si seriozitatea.Parca ar fi rude aceste doua sentimente: seriozitatea si increderea.Nu pot exista una fara cealalta.Daca atingem umpic latura noastra mai sensibila folosind o apropiere mai plina de umor,parca totul numai este asa de sensibil si se transforma in ceva ce dispare cu timpul.Sensibilitatea nu dispare cu timpul,caci oricat ar incerca omul sa ramana echidistant fata de niste maluri existente numai in capul nostru,acesta nu poate si mereu isi va creea sentimente de apartenenta fata de anumite locuri sau sentimente de dragoste fata de anumite persoane.Pur si simplu asa este omul.Si pe masura ce ne apropiem de celalt mal al existentei,devenim din ce in ce mai seriosi si numai luam viata peste picior,incepem sa vedem adevaratul sens al lucrurilor.Insa exista mereu si o parere de rau, pentru ca ne pierdem o parte distractiva si copilaroasa numai cu avansarea in varsta.Si niciodata nu o sa recuperam aceea perioada atotexistenta a inocentei.Caci odata cu inaintarea in varsta,omul isi creeaza principii.Principii pe care le urmeaza tot restul vietii.Deasemenea isi decide partea vietii pe care sta.Partea rea si neserioasa sau partea buna,plina de romanta si seriozitate.Probabil ca mereu vom incerca sa gasim podul de la mijloc si fara sa ne dam seama vom cade in apa si ne vom indrepta catre numai unul din aceste maluri total opuse.Dar nu ar exista unul fara altul caci daca unul ar disparea,am disparea si noi.Sau cel putin o parte.Aceste doua parti sunt constiente de existenta celeilalte,dar deasemenea stiu ca niciodata nu o sa se poata intalni si nu o sa se poata convietui.Caci omul mereu are 2 parti.Daca isi pierde una din ele,este ca si cum acel om nu ar mai exista.Dar pur si simplu suntem plimbati cu corabia vietii prin fiecare parte si probabil ca numai soarta si bunul simt vor decide ce este mai bine pentru noi.Pretuiti fiecare clipa caci niciodata nu o sa o primiti inapoi.
Chiar si acum cand scriu aceste randuri eu pierd momente din viata mea pe care nu o sa le mai am inapoi,probabil momente in care eu ar fi trebuit sa fac altceva daca as fi mers pe „celalt” drum.Oricum,cert este ca sunt momente si momente pe care am vrea sa le retraim dar nu putem.Si asa cum v-am obisnuit,sfarsitul subit.
Sa auzim numai de bine concetateni.
Nota: Am vorbit la persoana intai plural in acest articol.Nu ma refer la un grup restrans,ci la noi,la toti oamenii.

Acum ori niciodata......PARTY !

Impreuna cu echipa asta mare de redactori am atins 1.050 de vizualizari pe acest blog micut infiintat din motive inocente.Va multumim pentru toata osteneala pe care ati depus-o citind si comentand si pentru ca ati fost alaturi de noi cu incurajari si cuvinte frumoase,dar si cu unele critici.Am trecut prin multe momente frumoase si am scris multe lucruri care ne vor afecta sau nu ceasul mortii.Noi vom ramane aceeasi si vom avea in continuare acelasi scop:sa va facem mai fericiti.Atunci cand am infintat acest blog nu aveam ganduri marete,dar ne gandeam ca poate o sa fie unii care o sa aprecieze,nu ne-am gandit la o audienta asa de vasta.
Speram sa mearga ok in continuare.Noi stim sigur ca vom depune eforturi sa tinem blogul in picioare si sa nu uitam de el.
Asadar,va multumim din inima ca ati fost alaturi de noi.

Si fara alta introducere....

Intr-o formula mai libera,mai nearongata,neignoranta si mai completa va spun cu cel mai mare drag ca aceasta prezentare a gandurilor mele este rezultatul a 5 minute de gandire intensa.Behold..
Cum fum nu se face fara foc si foc nu se face fara aer,ne dam seama de o legatura stransa pe care o are orice lucru cu vecinul lui.
Si sa ne gandim un pic la bunul nostru simbol national:miorita.Draga noastra oaie este mediatizata si incarcata cu multe bagaje de ideii si este indrumata de maestrul cu stea in frunte spre un taram mai bun unde coruptia poate disparea si se poate instaura un drum omenesc pe care oricine sa-l poata urma.Sa-si urmeze visul.Si cum simbolul nostru national a plecat,a fost foarte repede inlocuit.
Cei mai multi dintre noi s-au adaptat,dar acest nou simbol nu este asa de placut . Multi o duc pe ultimul drum de prea multe ori,o conduc in eternitate pentru ca de,trebuie sa moara si capra vecinului.Asa este,capra dragi prieteni.Capra noastra a inlocuit miorita.Maestrul de cinci stele si-a pierdut capitanul de plai intr-o directie direct proportionala cu inlocuierea ei din functie.Oaia a plecat.Si numai vine.Capra sa ne traiasca noua,ca a vecinului e chinuita saraca de fiecare veche sau noua zicala care apare.
Si asa cum orice lucru bun se duce,pentru ca oita a plecat,ne-au disparut si o parte din amintirile frumoase cand marii parinti ne povesteau cum inumarau oaia neagra.Si aici am ajuns la un subiect foarte discutabil.Disparitia ? Nu in niciun caz,ma refeream la amintirile vechilor parinti.
Sunt sigur ca ati auzit mai mult de o data amintirile din copliarie ale buniciilor.Si acestea erau ori foarte profunde si triste ori foarte fericite.Nu existau decat extreme pe atunci.Fiecare era opusa celeilalte,nu existsa o cale de mijloc.Acum s-a format o a 3-a parte a povestiriilor,caci nu o putem numii extrema.In ziua de azi toti pot cataloga amintiri uitate,neinsemnate, le pot trece in revista si le pot spune cu acelasi viu grai de parca ar fi ale lor,urmand a 3-a cale,cea de mijloc ,cea a povestirilor usoare.
Nu conteaza daca povestea e buna sau e rea,conteaza doar modul in care este spusa.

Am zis.

Just a little more peace...sau viitorul e prea roz.

„Pestisorul Auriu – Lasat intr-un vas mic ramane neschimbat.Mutat intr-un vas mai mare isi dubleaza,tripleaza sau cvadrupleaza dimensiunile.”
Una din definitiile de la baza nazismului.Foarte interesanta as zice.Reprezinta definitia spatiului vital si personal de care nu ne putem lipsi si fara de care nu putem sa ne dezvoltam si sa ne aratam adevaratele calitati.
Adolf Hitler,fondatorul nazismului era un om foarte pesimist.Probabil ca pe vremea lui singura modalitate de distractie era cucerirea lumii in 3 pasi.Tot ce a ramas din Hitler este o amintire si niste bucati din cataroiul mai mare pe care lumea il numea Zidul Berlinului.
Nu,nu scriu acest articol ca sa nu adorm.Scriu pentru ca am fost luat prin surprindere si mi-am uitat totate ideile.Sper sa mi le recapat.Nu se intampla nimic in perioada asta si News-Sectionul de pe beatfactor.ro parca a inghetat de la frigul asta inexistent.
Am ajuns sa ma uit la nori in nestire.Aveam la un moment dat senzatia ca se desprind unul de altul sau ca se misca.In realitate ma miscam eu chiar daca stateam proptit in scaunul meu de lemn.
Am avut ocazia Joi sa merg la Bucuresti.Am vazut ceva schimbat.Pasajul ala subteran e gata.Credeam ca o sa fie vreo grandoare.Este o bucata de aproximativ 200 de metrii menita,nu nu sa usureze traficul,ci sa-l mentina la acelasi nivel.Pentru ca aglomeratia in Bucuresti a devenit un pleonasm sincer,tot ce a facut Primarul Sectorului 5 cu acel Pasaj a fost sa iroseasca fonduri.Nici-o problema caci nu d-aia moare populatia de foame.
Parca incep sa cred ca in ziua de azi e mai important scrisul de pe pereti decat sensul unei idei.Dar in cazul Bucurestiului nu exista decat ideea,fara sa fie pusa in practica.Se irosesc banii pe ceasuri si pendule de 2 metrii inaltime placate cu aur,care nu au niciun rost anume pentru ca in primul rand nu se vad de la distanta pentru ca soferii sa le citeasca si nici nu sunt prea usor de citit.
Dar parca ideea exista in toata Romania.Pacat,practica ne omoara.
Maine incepe scoala.Suntem nerabdatori sa ne spele iara pe creieri,caci am acumulat informatie care nu ne este necesara pe parcursul vacantei si trebuie aplicata cea mai agerba metoda de tortura.Ne ducem acolo cu entusiasmul porcului la taiat sau al evreului in lagarul de concentrare.Dar tot noi o sa ne intoarcem victoriosi in fiecare weekend.Programul de pe blog nu se schimba.
Singura parte stralucita este faptul ca ne vedem colegii,pe cei insuportabili si pe cei prietenosi sau inocenti.
Nu s-a inventat inca Pestisorul Auriu care sa ne fure amintirile sau care sa ne ucida cu sange rece,deci....
Sa fim mai optimisti.Ca de exemplu,eu m-as muta in Polonia pentru ca este tara nimanui.Presedintele si intreg staff-ul(130 de indivizi) au murit in urma unei manevre gresite executate de pilot direct in copacii de pe pista de aterizare.

Sa auzim numai de bine flacai.

Sunteti sau nu sunteti.

Poveste: Un om trage cu o carabina multi multi ani.Apoi merge in razboi.Se intoarce acasa la sfarsitul razboiului.Dar indiferent ce face,mainile lui isi vor aminti mereu acea carabina.
Da,probabail ca nu ati ghicit despre ce este acest articol.
Nu,nu este un articol despre soldati,grenade sau lasere.Vreau doar sa va puneti in locul acelui personaj din razboi.Omul acela a parasit ceva nefiresc la un moment dat din viata lui numai ca sa afle care este menirea lui adevarata si ca niciodata nu o sa poata sa traiasca fara acel ceva.Foarte trist intradevar.
Dar probabil ca nu ne stim menirea de cand suntem mici si o aflam pe parcurs.Dar un copil crescut la tara care invata indeletniciri folclorice nu o sa le uite niciodata chiar daca se duce sa traiasca pt restul vietii la etajul 84 in inima Los Angeles-ului.Poate ca atunci cand inca zburdam pe cararile copilariei ni se pare ca nu avem nicio grija si ca totul poate fi aranjat pt noi,dar nu este intotdeauna asa.Ne gasim talentele pe parcurs si cat de pesimisti si fara de credinta am fi noi,toti avem talente.
Si niciodata nu ne uitam radacinile pur si simplu pentru ca ni se implanteaza seva memoriei in cap.Si ne ramificam toate atuurile si mergem mai departe pastrand niste firisoare de iarba pe baza coroanei noastre,niste firisoare care pur si simplu nu se duc odata cu venirea iernii.
Mesajul pe care vreau sa-l transmit prin aceste vorbe mari de filozof?Niciodata sa nu fiti pesimisti.Totul are o solutie.Poate solutia o stim chiar noi daca scormonim adanc printre amintirile noastre de la baza copacelului ce reprezinta spiritualitatea si tot ce ne defineste ca oameni.
Pentru ca mai avem de tras pana ajungem la timpul in care extraterestrii vor veni cu tehnologia lor avansata si ne vor fura amintirile pentru a oprii cancerul osos,va recomand sa tineti la memoriile voastre si la cele mai sensibile detalii ale trecutului.Nu se stie nicidoata.
Poveste: Un om trage cu o carabina multi ani.Se inroleaza in armata.Devine soldat.Pleaca la razboi si apoi se intoarce acasa.Dar indiferent ce ar face,va ramane mereu un soldat.

Romanii,americanii si nazistii...

Ce vrea colegul Iulian sa zica este ca si-a cumparat un nou televizor si nu a avut timp sa-l mute pe cel vechi din casa.De aia a iesit din blog si de aia nu a putut accesa calculatorul fiind prea sarac sa angajeze pe cineva care sa-i care televizorul.
Acestea fiind zise,eu il felicit ca a facut alegerea buna si ca s-a intors ca un american de pe frontul din Vietnam si ca nu ne-a abandonat ca un tigan nazist.Multumesc lui inca odata ca mi-a luminat seara.
Acum sa trecem la un subiect al cugetarii inexistent.Imi place cand postez peste Iulian ca sa fie postarea mea prima.Sunt asa de rau uneori.Si acest post are o menire.Sa va faca mai fericiti dupa ce ati citit cugetarea kilometrica a colegului rasta, care atinge niste subiecte mai tactile si sufletesti.
Si asa cum va ziceam flacai,subiectul meu de vorbaraie este inexistent,nemuritor si rece.Nu vreau sa va ranesc sufletul cu brutalitatea mea si va las sa cititi lectura scrisa de Iulian.
Insa m-am consultat cu redactia asta mare si intinsa si am ajuns la o concluzie.Vom include o activitate in care Administratorul pune o intrebare si in aceeasi postare membrii redactiei(Eu,Iulian si Alex) vor raspunde si de asemenea isi vor argumenta raspunsul.Atat am avut de zis in seara asta.Si inca ceva....

Pe ei pe mama lor de nazisti.

Intrebarea si (ne)raspunsul..

Si cum vulcanul de aur nu prea exista si nici bani nu avem sa aducem aceasta idee la viata asa nu am eu o poveste interesanta de scris.Dar nu stiu de ce.Artrebui sa incep sa citesc.Poate ca in ziua de azi se scrie mai mult decat se citeste.Asa cum se intampla si in cazul meu .In ultima vreme mi-am pierdut interesul pentru orice fel de carte.Imi place sa scriu aceste mugetari,dar nu pe baza subiectelor pe care le gasesti in carti,majoritatea emoneice ci pe baza unor subiecte cotidiene,reale.Dar ar fi bine sa tratez niste subiecte din carti,caci pana la urma cartile ne tin interesati.Daca nici-o carte nu ne-ar mentine nivelul de atentie ridicat,nu ar mai exista filme si jocuri sa ne umple timpul.
Ca veni vorba de jocuri,parca tot mai mult ne place sa stam in fata calculatorului uitand de scopurile unui joc,singurul nostru obiectiv fiind sa castigam.Nimeni nu prea mai joaca sah,monopoly sau scrabble.Decat din an in paste.Recunosc ca si eu fac la fel,insa in ultima vreme nu mai m-am jucat nici pe calculator.Nu mi se mai pare palpitant si jocurile care inainte ma tineau lipit de monitor cu orele acum mi se par plictisioare si lipsite de un sens real.Dar care este sensul jocurilor ?
Intrebarea asta este de milioane.Putem sa ne-o punem in cazul oricarui lucru de orice valoare.Care este sensul ?Niciunul.Nu ne punem aceasta intrebare deoarece nu avem raspunsul potrivit.
Dar o intrebare „Rayne sau Lara?” „Arc sau Sabie?” „Ce ai face daca nu ai fi elev?”..Astea sunt intrebari plauzibile deoarece au un raspuns.
Fiecare cu raspunsul lui,cu grijiile lui,cu muzica,jocurile,cartile,filmele lui.Intreabrea pe care ti-o pui la sfarsitul oricarui articol de al meu ar fi „asa si ?”.Chiar asa este,poate ca articolele mele nu au niciun scop anume,dar intrebarea aceasta nu are raspuns .Articolele mele nu sunt scrise din lipsa de ocupatie ci din simpla dedicatie pe care o am fata de acest blog.Si de asemenea imi place sa-mi astern gandurile pe „hartie” daca putem sa-i spunem asa.
Niciodata nu am scris cu gandul de a impresiona pe cineva,ci cu gandul de pura auto-satisfactie caci pana la urma nu as fi inceput acest blog daca nu as fi avut umpic de idee,de satisfactie ca ceea ce scriu este bun.
Acestea fiind zise,ca sa nu va plictisiti, la sfarsitul acestei scrieri o sa gasiti o melodie pe care puteti sa o ascultati gratie tehnologiei de care dispune web-ul in ziua de azi.M-am regasit in melodia asta de nenumarate ori si constat cate odata ca o ascult de 5-6 ori fara sa ma mai gandesc la ce se intampla in jurul meu.
Stau si ma gandesc la o incheiere interesanta si constant ca scriu aceasta mugetare de o jumatate de ora.
Sa ne auzim cu bine flacai.

Brandul si zgarietura de pe perete....

Un Paste fericit tuturor altauri de familie.Sper ca va-ti distrat bine cu ocazia acestei sarbatori.Eu voi intra de astazi in programul obisnuit cu un articol zilnic.Problema este ca sunt cam secat de subiecte.
Si chiar asa de plictisitor am devenit incat nu va pot incanta cu nici-o idee stralucita.Ma intreb de ce.Poate ca este monotonia zilelor acestea.SI totusi,nu stiu.Postul anterior a fost foarte laconic.Poate ca asa este si asta.
Zilele trecute am fost la Carrefour sa vad si eu ce mai cumpara lumea.M-am holbat vreo 10 minute la un Logitech Z5500 si la alte sisteme mai de Doamne-Ajuta.Pe acolo la catgoria sisteme,era un Sony care ma „acompania” cu umpic de David Guetta si Tiesto.Era cineva acolo care asculta,cineva din staff-ul magazinului.Bineinteles mai bine punea niste manele de la mama lor caci boxele erau niste pocnitori autentice.Nu conteaza,lumea cumpara.Si de ce cumpara ? Pentru ca erau Sony.60% Brand-ul,40% produsul.Mi-am pus mainile la urechi cand am „auzit”.Erau date asa de tare...Suntele erau distorsionate si vocea era innecata,inaltele erau absente si joasele ma zgariau pe cortexul auditiv.Si ce mai pret...In fine scopul meu acolo era sa-mi caut o perehe de casti pentru MP3 care sa fie rezistente pentru perioade indelungate de intrebuintare.Mi-am gasit niste Pioneer la 50 de lei si am crezut ca nu o sa reziste mult.Sunt fantastice pentru pretul ala.Conectorul de 3.5mm placat cu aur si prelungitorul au facut toti banii.Parca vad ca nu o sa se rupa in viitorul apropiat.Sunt cam dureroase dupa vreo 2 ore de ascultat dar nu prea e important.Imi place pozitionarea stereo ce se resimte chiar in unele melodii mai „circulare”.
Am auzit azi,cat stateam in masina,la radio,o melodie intitulata „One”.Nu mai imi aduc aminte artistul.Tot ce se auzea era „One,Two....” si cam atat.Repetat de vreo 15 ori.Probabil ca asta se intampla cu artistii din aRomania.Descopera 2 cuvinte si se gandesc sa scrie un cantec,sa-l puna pe muzica si sa-l difuzeze la radio.In acest cantec se repeta alea 2 cuvinte de multe multe ori si „artistul” ramane cu impresia ca a facut ceva folositor in modelarea mintiilor tinere.Nu.In niciun caz.
Probabil ca de asta ramanem si asa in urma cu industria muzicii...Parca incep sa cred ca si manelistii pun mai mult suflet in muzica lor.Barem ei au ceva de zis.
Cam atat am avut de povestit,sper sa continuati sa cititi ca eu incerc in fiecare zi sa scriu cate ceva si pun suflet in fiecare postare pe care o scriu.De exemplu acum sunt foarte plictisit si asta se resimte prin lipsa de umor a acestui articol.

(N-)Am zis.

Prietenia ia sfarsit intr-o zi,addendum...

Salut.Nu am mai postat de 2 zile.Singurul pe care pot da vina este timpul.Nu este destul.Prea putin.Si stau acum si scriu stiind ca pierd timp.Hai sa trecem la subiect.
Blogul nostru merge foarte bine.Numai ca...Nu prea mai suntem „noi”.Alalta-ieri unul din noi a cazut la datorie pe front si s-a hotarat sa numai continue lupta contra plictiselii.Da..Iulian a plecat.Tot ce a lasat in urma a fost un simplu mesaj,fara vreo explicatie sau ceva.Treaba lui.Nu am decat sa-i transmit cele mai simple salutari italienesti pe care as vrea eu sa le stiu.
Nu am ce sa zic,blogul asta moare incet dar sigur,asa cum se intalmpa cu orice lucru.Asta nu inseamna ca trebuie sa-i scurtam durata de viata.Nu,in niciun caz.Este opera noastra pana la urma,de care am avut grija cum am putut mai bine.
Tot ieri am atins primul nostru obiectiv.500 de vizualizari.Eu sunt mandru.Sunt mandru ca am reusit.Adica 500 de oameni au vazut blogul asta.Dar am eu o presimtire ca in scurt timp o sa fie o eroare care o sa ne stearga doar noua blogul,pentru ca trebuie sa se intample ceva.Este musai.
Nu,acesta nu este un mesaj de adio.Nici pe departe...
Insa talentele nu se pot irosi decat prin pesimism si (rea)vointa.De aceea nu o sa ne dam batuti.

Am zis.

Pe afara-i vopsit gardul..Inauntru-i leopardu'..

Daca ma apuc sa scriu,sigur imi vin ideile.Dar totusi habar nu am.Sa scriu despre intamplari din viata mea ?Astea sunt detalii pe care le citesti acum si le uiti peste 10 minute.Despre muzica?Despre religie? Probabil ca da...
Dumnezeu a creat lumea in 6 zile.Si omul a distrus-o intr-a 7-a pe cand Dumnezeu dormea.Intr-o singura zi oamenii au distrus Creatia.Numai era asa fara de pacat,numai era vesnica,totul a inceput sa se deterioreze.Si s-a tot deteriorat pana cand ne-a lovit asteroidul si ne-a exterminat pentru prima data.Caci eu cred ca si in epoca dinozaurilor existau oameni.Si asa cum ne-a exterminat,noi ce am facut ?Ne-am nascut iara ca nesimtiti si ne-am continuat stilul de viata fara un scop anume.Si s-a ajuns la ceea ce noi astazi numim Lumea Contemporana.De ce contemporana ? Contemporana cu ce ?Nu am sa inteleg niciodata.Istoria consemneaza fapte istorice marete de alungul timpului folosindu-se de izvoarele istorice disponibile.Si prin epoca medievala au fost fapte istorice si prin epoca moderna.Epoca moderna ? Dar ce astazi nu e o epoca moderna ?Nu avem atatea masinarii si atatea multe chestii care sa ne satisfaca nevoile fara prea multa osteneala din partea noastra ?Ba da avem,si totusi ne numim contemporani nu moderni.
Materialul este pus deasupra spiritualului in mai multe cazuri.Nimeni nu ne indeamna sa avem grija de sufletele noastre decat daca suntem dispusi sa auzim.Si cum unii nu vor sa auda,lumea asta e impartita in tabere.Si nu zic asta ca sa supar pe cineva,dar practic un razboi mondial a existat de la Marea Schisma si inca mai exista.Ca au mai fost si altele doua,da au fost,dar acelea au fost razboaie „calde” in care se foloseau arme de tot soiul si castiga cel cu laserul mai mare.Dar in cazul religiei nu exista arme.Deoarece nu se admit criminali in cadrul religiei.Si la ce ajungem ? La o dezordine totala care se instaureaza si acapareaza totul,fiecare regat si fiecare tarisoara.Incep sa cred ca populatiile sarace sunt avantajate in situatia asta.De ce zic asa ?Deoarece nu au acces la problemele lumii si la problemele cotidiane,la probleme religioase sau la orice fel de probleme inafara de saracie.Pentru ca nu au cum sa afle de ele.Daca am fi toti asa ? Nu ar fi toata lumea mai fericita ? Dar uite ca nu suntem si cum s-a mai scris intr-un post anterior,ne supunem liderilor fara drept de apel.Caci excesul naste exces.Daca noi incalcam prioritatiile statului,ne calca statul pe noi in picioare.
De aceea nu o sa mai evoluam.Lumea asta nu o sa evolueze continuu.O sa se opreasca la un moment dat.Caci pana la urma tot ce vedem noi e o fatada frumoasa in care ni se pare ca totul este posibil.Dar in realitate ne infruntam cu probleme care ne depasesc si vorbim in necunostinta de cauza.Iar ca sa termin,aspectul criptic pe care il are ceea ce am scris nu poate spune decat faptul ca sunt perfect normal=nevoie mare de psiholog.

Daca nu e ilegal,atunci sigur ingrasa...

Hmm...desenele animate.Astea da.Astea sunt multe.Nu vreau sa scritic desenele aimate,insa numai sunt ce erau odata.Cum in fiecare seara la 8 rula Tom si Jerry,in fiecare dimineata Courage the Cowwardly Dog,Ed Edd si Eddy,Vaca si puiu.Ei pai vremurile astea au trecut.De mult.Sunt de mult apuse.Nu se mai fac desene cu un scop anume,sa distreze mintile tinere.Sunt desene animate care bag copiilor in cap,de cand sunt mici,definitia de raufacator,de baiat bun sau de chestii din acestea.De cum ar trebui sa incerci sa stai in maini sau alte acrobatii periculoase,pt ca ceea ce i se spune copilului sa nu faca,apoi fiti siguri ca aia face.Si mai ales ca programul la aceste desene este asa de „bine” facut incat ii tine pe bietii copii cu orele lipiti de ecranul acela [plat mai nou] care nu numai ca ii indeamna la tot felu de chestii( de exemplu,comportament de zombie ),dar ii fac si niste sclavi ai televizorului.Parca vad copii astia mici fiind din ce in ce mai supraponderali.Multumim Mc’Donalds ca ai facut America obeza.Dar fenomenul asta se intinde si pe alte culmi....Adica de exemplu te uiti la desene si mananci fast food.Apoi in cazul asta,acrobatiile eroilor sunt chiar bune,barem aia fac ceva folositor.
Parca vad cum fiecare copil de acum in colo va fi crescut dupa acest model.Desene,mancare semi preparata,somn dupa amiaza,lectii daca e nevoie,somn.Si toate aceste vor duce la mici armate de robotei dolofani care se cred baieti rai si care nu stiu sa zica o fraza,un model de copil cu metabolismul la pamant,cu moralul scazut si cu incapacitatea de a purta o conversatie.
Rareori vad copii mici facand altceva decat purtandu-se ca roboteii,alergand,injurandu-se mai nou sau batandu-se.Nu o sa mai vad pe niciunul sa zica „Hai la va-ti ascunselea”,”Te spun”,”Numai vorbesc cu tine ca nu vrei sa te joci cu mine”.A nu,astea sunt fraze de domeniul trecutului.Mai nou e la moda folositul replicilor din desene animate.Apoi copii astia sunt varza si cu capul si cu notiunile de baza ale societatii.
Si probabil va intrebati cine e de vina ?
Nu,nu Mc’Donalds si Jetix,ci parintii.Parintii astia cam uita ce au de facut.Copii lor,dupa ce se nasc sunt uitati intr-un colt de viata cotidiana.Si parca parintilor li se aduce aminte de ei doar cand trebuie sa ia cate o decizie importanta ca de exemplu daca sa-si „bage” Digi sau Dolce,ca de,odrasla are nevoie de activitati in timpul liber.S-au dus pe val mingea,V-ati ascunselea sau alte jocuri din astea „prostesti”.Insa lumea se schimba.Poate cum noua atunci ni se pareau aceste jocuri frumoase si distractive,poate asa li se pare lor imitarea eroilor din desene.Nu o sa vezi niciodata pe vreunu imitand-ul pe Tom sau pe Jerry.Decat poate atunci cand sunt obligati la ora de sport sa se joace Soarecu si Pisica.Ca unde autoritate nu e,nimic nu e.
Si cu fraza asta am ajuns unde vroiam.Vad ca se instaleaza televizoare in fiecare sala de clasa,unde elevii din ciclul primar isi desfasoara activitatea.
Apoi nu stiu cine a fost cu initiativa asta,dar ar trebui facut ceva in privinta asta ( adica sa-l executam,dar mmeh...).Si nu o zic cu rautate,dar ar trebui ca si invataceii sa stie sa-si desfasoare timpul liber altfel decat in fata televizorului.Pentru ca,in timpul orelor in care am avut pregatie pt Olimpiada de Engleza am asistat la desfasurarea in paralel a unui curs de program prelungit,nu am auzit pe niciunul din copii zicand ca vrea afara.Sau nu numai iesitul afara,poate unii ar vrea sa citeasca niste carti ale copilariei.Sau sa scrie ceva ca oricum in ziua de azi se scrie mai mult decat se citeste...
Dar asta e,totul este intr-o continua schimbare...
Seara placuta,nu de alta,dar am auzit ca e oferta la Mc’Donalds...

Frantuzu si gandul potrivit la momentul potrivit...

Da si asa cum obisnuiesc eu sa fiu fericit din lucruri mici,aseara am vazut un articol aici care mi-a umplut inima de bucurie si mi-a adus aminte cat de mult inseamna blogul asta pentru mine si pentru colegii mei.Am fost felicitati in nenumarate randuri si chiar merge foarte foarte bine.Puteti sa cititi articolul daca va uitati umpic mai jos,numai stau acum sa reamintesc ceea ce s-a mentionat deja.
In alta ordine de idei,aseara mi-am completat toata colectia David Guetta(chiar vreau sa zic toata,am toate albumele).Nimic de zis in privinta asta,doar ca imi este rusine,nu am niciun album propriu zis,toate sunt…Hmm sa lasam discutia.Ca sa ma exprim altfel,este singurul care mixeaza vocal electronic in modul in care imi place mie.Considera “vocea” un instrument pe care il acorda cu celelalte paterne de sunet pentru a creea armonie.Pentru ca nu pot sa o numesc altfel decat arta,in ritmul in care DJ-u asta avanseaza,poate sa spere chiar la un loc unu in clasamentul DJ-lor din acest an.
Probabil ca va intrebati ce e cu introducerea asta.Eh pai melodia care mi-a placut cel mai mult si pe care de asemenea am ascultat-o cel mai mult in aceasta luna a fost “Sound of Letting Go” mixata de insusi David Guetta cu ajutorul lui Chris Willis care a ajutat cu talentul de cantaret.
Melodia asta are de toate:o introducere consistenta de un minut,crossfadeuri,fade-uri,loop-uri,beaturi,ascensiune in patru timpi [si alte multe dastea].Hai sa nu va mai plicitsesc cu detaliile tehnice,ce vreau sa zic este ca melodia este foarte bogata,vocea lui Chris Willis este fiind potrivita pentru exact acest tip de mix,energic si cu multe beat-uri.Fadeurile (pasajele care despart portiuni ale melodiei ,modificand sensibil tonalitatea) sunt destule si consistente,fiind parti in care chiar vocea este parte din acest procedeu,ceva ce eu nu am mai intalnit folosit asa de bine.Ascensiunea in patru (timpi) inseamna o modalitate progresiva de a aborda subiectul melodiei.Se incepe incet,cu unu-doua beat-uri si apoi se urca pastrandu-se tonalitatea,se mai adauga un beat,se mentine pentru cateva secunde,intervine un fade si apoi ultimul beat care ne conduce catre subiectul melodiei.Daca consideram vocea un instrument,punem spune ca este chiar o ascensiune in cinci timpi.Mie melodia asta imi umple inima.E genul de melodie la care alerg prin casa zbierand “Genial domle’.genial!”

Cu duzina e mai ieftin...

Sa-mi aduc aminte ce sa scriu...caci mi-am uitat ideea nu de alta.Nu am nici cea mai vaga idee despre ce ar trebui sa scriu aici,dar totusi uite ca scriu.Aaa da mi-am adus aminte.Reclamele.Cand dau drumul la televizor,asta vad.Reclame,reclame,reclame.Si reclamele astea sunt proaste.Dar pana la urma sunt normale caci daca n-ar fi televiziunea ar fi mai saraca.Mult mai saraca.

In concluzie: prostia a devenit normalitate.

Nu imi place sa cred asta si nici nu o spun cu rautate,dar totusi...ma deranjeaza reclamele.Te uiti si tu ca tot omul la filmul de la 8 juma’.Si merge acolo actiunea ce merge si cand sa deschida Jean Claude van Damme usa,ce sa vezi...reclameee !”Bine” zic eu,astept..imi mai fac de lucru prin casa,ma intorc mai merge ce merge actiunea si apoi iara,ghici ce ? Reclame.Se repeta procedeul asta de vreo 12 ori si se obtine una bucata film cu actiune intrerupta,cu firul povestirii incurcat si completat cu alte amintiri...Eu in timpul reclamelor adorm si apoi uit sa ma trezesc cand incepe filmul.Ca doar nu stau sa-mi setez ceasul sa sune din 15 in 15 minute.Si asa pierd si mai mult din film caci am cateodata senzatia ca dureaza reclamele mai mult ca filmul.Dar am uitat sa mentionez,reclamele astea nu apar deca in momentele culminante cum ar fi inainte de generic,inainte sa se aseze un personaj pe scaun si in alte momente din astea total demoralizante.
Cand m-am trezit din somnul meu intentionat, televizorul era aprins.Din nefericire...reclame,reclame,reclame.

Emokidu' si cataroiul...

Hmmm,emokidul….. uite un specimen care se raspandeste mai repede decat tiganu,metalistu sau cocalaru.Oriunde mergi vezi un omulet dasta cu paru dat pe un ochi,cu castile in urechi,cu o lama agatata de gat si cu o expresie de talamb.Adica un om trist cu sentimente sumbre,caruia ii place durerea si simte o placere cand isi taie diverse parti ale corpului.Insa cu parul,nu stiu ce e.Oare e chiar asa de super sa fi ciclop…Pe de alta parte nici nu te face sa arati bine,nu te face nici cool,decat ca intorci niste capete pe strada (in sensul negativ).Cat despre muzica aia emo...nici nu pot sa ma gandesc.Cel mai prost exemplu de muzica rock este muzica emo.Totul este facut pe calculator, solistii,chitaristii,bateristii,bassisti toti au freze de cai.Insa asta e singura muzica care nu insufla ascultatorului sentimente bune,ci sentimente masochiste.Parerea mea:A existat odata un grup retras de oameni care se saturasera de viata.Si cum stateau ei acolo ,au vazut un cataroi cazator.Si s-au dus si ei ca toti oameni sa vada daca e de mancare.Bai si se duc ei acolo,vad cataroiu asta si incep sa se dea cu capu de el ca nu stiau pe ce parte se infinge furculita.Si de la datu asta cu capu,au inceput sa-si bage furculita prin maini si picioare de infometare.In timpul asta de 1000 de ani cat s-au dat ei cu capul de cataroi ,le-a crescut parul pe ochi si s-a creat o simfonie din toate acele batai,tipete si sangerari.Astfel s-a format muzica emokidului.Astfel,prin aceasta povestire va demonstrez viziunea mea asupra formarii caracterului acestor specimene,a muzicii,a podoabei capilare si a poftei de sange.
Hai seara placuta,ca eu ma duc sa vad ce am de mancare..ca de nu...

Un pas inainte,cinci inapoi...

Cum stateam si ma uitam pe geam cu o expresie absenta incercand sa realizez o introducere interesanta,mi-am adus aminte de…ei ce mint eu aici,nu mi-am adus aminte de nimic.Am mintea goala.Nu ma pot gandi la niciun subiect de vorba inafara de manele,POP-ul commercial(daca pornesc discutia asta ne pierdem jumatate din cititori) sau cum Jonas Brothers si Hannah Montana influenteaza mintile tinerilor din ziua de azi.
Hmmm in sfarsit un subiect asupra caruia sa c(m)uget .Mi-a adus Alex aminte de dimineata cum cei mai multi asculta o muzica asa,ca sa se afle si ei in treaba.Am mers prin clasa si am intrebat ce muzica asculta fiecare.Spre (ne)surpirnderea mea cei mai multi asculta asa,ce apare “nou”.Dar insa am observat niste atitudini care m-au cam deranjat.Au fost unii carora le-a fost rusine sa-mi zica ce muzica asculta.Serios acum,muzica face parte din lucrurile personale,dar nu trebuie sa ne fie rusine sa ne exprimam prin muzica.Ce e asa de greu sa pronunti niste nume de artisti care iti plac.Pana la urma nu e nimic rusinos.Sau poate…Hmm am simtit si eu odata asta.Ca nu pot sa spun nimanui,ca vor rade de mine la auzul numelui de “deadmau5” sau “Pendulum”.Oare ce era in capul meu ?A si in scurt timp am gasit si rezolvarea: cei mai multi dintre noi au fost educati in spiritul acela competitiv,orgolios, sa nu fie vreun lucru care sa ne traga in jos.Si asa unii din colegii mei care nu au observat inca asta inca mai adopta acest comportament orgolios.Nu trebuie sa simtim o rusine cand spunem nume de formatii,compozitori,DJ, poate chiar sa o spunem cu o oarecare mandrie,caci poate indamnam si pe altii sa incerce alte tipuri de muzica.Cum mi-a adus aminte cineva azi:”Nu fi comun,reinventeaza-te !”.Acesta este exact mesaju pe care trebuie sa il retineti voi,cei care nu ati apasat casuta cu “X” pana acum.Trebuie sa incerci orice ca sa iesi din acel “comun” si sa iti descoperi adevaratul caracter .Imi aduc aminte de clipa care m-a indrumat pe mine spre muzica electronica asa de bine.Era toamna si cam frig afara.In circumstantele astea m-am trantit in pat cu PSP-ul in mana .Aveam un joc nou.Cum eram eu si pe atunci,mi se parea ca muzica din jocuri face jumatate din savoare(inca mai cred asta).Si am stat si am ascultat radioul din acel joc.Am auzit cateva melodii care mi-au incantat urechile.Imi placeau asa de mult incat repetam aceleasi secvente din joc pentru a le reasculta.Mai tarziu eram asa de fermecat,incat am cautat prin setarile jocului si am aflat numele artistului.Acele 2 melodii m-au facut sa mai ascult alte 2 si tot asa pana ajunsesem sa ascult un intreg album.DJ-ul era si inca mai este “deadmau5”,producatorul meu favorit care in ochii mei este un mic(mare) geniu al muzicii progressive.Acest lucru m-a indrumat de tot catre muzica electronica,al 2-lea artist de care m-am atasat a fost Basshunter.Apoi,urmand modelul anterior am ascultat si alte melodii din alte jocuri,asa descoperindu-I pe inegalabilii Tiesto,Armin van Buuren,Paul van Dyk si ulterior David Guetta(care ma acompaniaza chiar acum cand scriu aceste randuri).Sa nu mai zic de Daft Punk de care am aflat de la Iulian care il asculta de cand era copil,Melodia care m-a atras la el a fost “Around the world”.Apoi tot din melodie in melodie am aflat de Pendulum si Rage Against the Machine,singurele “trupe” care imi plac.
Hai ca numai am ce sa scriu si si asa imi sar astia in cap ca am scris prea mult.Have fun.

Nota: Pentru cunoscatori jocul se numeste GTA:Chinatown Wars,radioul este “Radio deadmau5” si cele 2 melodii sunt Hi Friend (MC Flipside Vocal mix) si Not Exactly (Original) de pe albumul “It Sounds Like [web version]".

Vrem marafetii inapoi ...!

Si cum mergeam eu linistit la scoala intr-o dimineata.Si era asa de frumos afara,ningea cu fulgi marunti si parca totul era alb.In astfel de circumstante,mersul este mai lin.Adoptand acest comportament,mergeam ascultand tot ce se intampla in jurul meu.Si asa traversez strada….In fata mea vad 3 pusti,probabil in clasa a 2-a.”Hmmm,ok sa raman in spate ca nu ma grabesc” mi-am zis eu.Eram chiar in spatele lor.Data fiind pozitia mea,am apucat sa ii observ mai atent.Vorbeau de muzica.Dar ce ziceau,nu stiu sigur.La un moment dat,pustiul din mijloc scoate un telefon asa mai de doamne ajuta si le zice celorlalti doi: “Hai sa vedeti ce ascult eu”.”Hmm” am gandit eu.Apasa gratios vreo 2 butoane si porneste o melodie.La inceput suna bine,un singur instrument,am crezut ca este ceva mai special,folk.Hmm am ascultat in continuare.Si atunci a inceput macelul.Era o manea autentica.Mi-a picat fata de-a binelea.Am stat si am ascultat asa in sila.La un moment dat cam dupa 30 de secunde de chin,pustiul a mojmondit o fraza :”Mama ce-mi place !” Si suna asa de entuziasmat…Am mai mers eu ceva in spatele lor,observand stupefiat ca pe ghiozdanul celui care pornise chinul mai devreme scria: “$tefan Bo$$”.Am ramas fara cuvinte.Eram traumatizat.Un pusti de clasa a 2-a,ascultad manele si tratand frazele ca un baietas de cartier (a se citi “cocalar”)
Ce sa mai zic,astfel de specimene nu se pot intalni decat intr-o familie in care nu se stie prea multa carte.Copii nu au unde sa auda muzica la varste asa de fragede,decat in auditiile clasice pe care le mai practica invatatorii sau acasa.De aici ori deduc ca invatatorul e manelist convins,ori e ceva in neregula cu parintii pustiului.Probabil ca baietasul provenea dintr-o familie mai saraca sau orice problema de genul asta,dar la fel cum parintii lui ascultau manele,era posibil sa asculte orice alt gen de muzica,implantandu-I copilului niste amintiri frumoase de care sa isi aduca aminte mai tarziu si sa rada.Presupun ca amintiriile copilului acesta se invart in jurul nuntii din fiecare duminica la care canta Salam .Numai zic, judecand dupa comportament,ar putea fi un cersetor ordinar ,caci de,aschia nu sare departe de trunchi.
Asa cum a zis colegul meu Iulian,cocalarizare maselor este omniprezenta.Dupa cum am vazut si eu,se manifesta la orice varsta de parca ar fi un virus.Sunt si eu curios de unde avea copilu’ telefonul….

Si aerul... ?

Cand eram mic,imi placea foarte mult sa ma joc cu soldatii mei de plastic…mama ce desfasurari de forte mai faceam! Putin mai tarziu,cand am descoperit si eu televizoru,faceam crima pentru desenele animate de la ora 7:30 dimineata inainte sa plec la gradinita,sau in weekend la 9 dimineata cand rula “Courage the Cowardly Dog”.La un moment dat m-a apucat febra filmelor,si nici ca m-a mai lasat de atunci.Devenisem dependent de orice serial care rula la TV.La ce vreau sa ajung aici ? Orice lucru care iti place poate sa-ti provoace dependenta intr-o oarecare masura.In sensul ca nu mai poti pana nu afli ce mai face nu stiu care personaj dintr-un film in episodul urmator,nu poti sa traiesti fara nu stiu care melodie sau nu poti sa dormi daca nu te duci la antrenamente.Insa cu muzica e altceva...treaba e putin mai complicata.Soldateii aia,oricat de atractivi ar fi fost,iti lua o groaza pana ii aranjai,nu mai spun ca treabuia sa-i strangi cand terminai.Orice carte sau emisiune are un sfarsit,si pe masura ce cunosti actiunea din ce in ce mai mult,te plictisesti si mult mai repede.
Muzica iti da totul pe tava.Schimbarea planurilor se face automat,compozitorii isi exprima gandurile prin note muzicale sau talentatii cantareti iti gadila urechea cu sunetul vocilor.E normal ca o melodie sa produca dependenta,daca e facuta ca lumea.Si daca te prinde microbu muzicii,apoi nici ca te mai lasa.Este mult mai comod sa te asezi pe la 2-3 dupaamiaza pe un fotoliu comod,cu o mocheta calda sub picioare,cu castile pe urechi,ascultand ritmurile favorite decat sa stai intins pe covor langa soldateii tai de plastic.Uneori chiar te intrebi mirat cand te ridici si ai impresia ca ai stat maxim 2 ore in fotoliu: “Care a dat ma ceasu cu 5 ore inainte ???”.Vedeti voi,dependenta asta poate fi un lucru bun,insa…Nu trebuie sa intervina intre voi si sportul favorit sau iesitul in fiecare zi.Trebuie doar sa intre in programul vostru cumva.Eu recunosc ca sunt impatimit si ca niciodata nu ascult muzica mai putin de 2 ore.Dar fratilor,daca cineva mi-ar da de ales intre o noapte alba petrecuta in compania muzicii,o plimbare nocturna sau o partida buna de tennis pe nocturna,as scoate muzica din ecuatie,caci totusi,o singura viata avem si zau ca e pacat sa o irosim doar pe anumite lucruri.
Una peste alta,la fel ca-n cazurile fumatorului,alcoolicului sau drogatului,Nu muzica e de vina,ci ascultatorul...

Ultra Music Festival...

Pentru cei care nu stiu,Ultra Music Festival este cel mai mare eveniment al muzicii electronice.Se desfasoara in fiecare an.Anul 2010 aducand a 12-a editie,se asteapta o performanta extraordinara din partea fiecarui enternainer.Se va desfasura in centrul Miami,Florida in parcul Bicentennial pentru 2 zile si 2 nopti de muzica non-stop..Vor fi 16 scene in timpul a 2 zile, performand mai mult de 200 de DJ,trupe si compozitori.Am sa postez aici posterul intreg al festivalului ca sa va puteti face o idee generala despre cine va fi acolo si ce program urmeaza festivalul.Parerea mea ? Daca ai banii necesari pt biletul festivalului,avionului si multe altele,fa un effort si dute acolo.Este un spectacol de la care nu trebuie sa lipsesti daca esti fan al muzicii tehno.Din pacate,grijiile materiale,grijiile casnice,scolare si toate acestea ne trag in jos de la scopul nostru final.Asa cum sunt si multi altii ca mine,mi-as dori sa fiu acolo,dar nu pot.Mai sunt 5zile,biletele pot fi rezervate @ www.ultramusicfestival.com .Si ca sa nu va plictisiti,uitati 5 melodii care sa va tina companie in timp ce cititi acest post.In alta ordine de idei,probabil ca va intrebati ce e cu titlul,Pai,asa cum mesterul Manole isi refacea biserica de fiecare data cand se strica,asa si noi incercam sa va scoatem din groapa de fiecare data cand sunteti cazuti.Dupa cum stiti,solutia finala a lui Manole a fost sa isi zideasca sotia in temelia bisericii.Ei bine,pentru noi nu exista o solutie finala,ci doar pasi spre o solutie finala.Permanenta.,Pasii catre fericire.Am simtit ca trebuie sa fac aceasta precizare,deoarece nu a fost acoperita de niciunul din colegii mei.Have Fun.

Cugetarea muzicii electronice...

Salut,

Sunt Alin.Voi incerca sa te introduce pe tine,cititorule,in lumea muzicii mele.La ce ma refer cand spun muzica mea ?Ascult Dance,French Techno,Trance,Progressive,Drum&Base sau Vocal Techno.Printre compozitorii/trupele mele favorite se numara: deadmau5,Basshunter,Daft Punk,Pendulum sau ocazional Tiesto.Am descifrat tainele muzicii cu pasi de copil,greoi la inceput,dar cu timpul mi-am format “urechea muzicala”.Spun asta pentru ca simt ca intradevar pot intelege muzica si ca intradevar pot sa-mi gasesc alinare printre notele unui compositor sau DJ. Asa cum modernul acapareaza incet incet clasicul,asa notele musicale “clasice” sunt inlocuite in timp de unele mai ritmice.Asa a luat nastere muzica electronica.Se folosesc “instrumente” care redau anumite sunete dupa anumite structuri deja stabilite.Treaba dj-ului este sa “combine” sunetele acestea intr-o melodie armonioasa,care sa atinga placut urechea ascultatorului.
Colegii mei din redactia blogului asculta genuri totale diferite de muzica.Daca priviti atent imbinarea elementelor din acest blog,veti vedea ca in fiecare din ele stau 3 personalitati diferite,care si-au gasit alinarea intr-un obiect comun: muzica.Saptamanal am sa incerc sa va aduc un nou “playlist”,iar lunar o sa aleg melodie cea mai ascultata in acea luna.Stiri din lumea muzicii,cele care ma intereseaza bineinteles,concerte,preview-uri,locuri de unde se pot achizitiona bilete pt. concerte si multe altele.Ciulesc urechiile la orice sugestie primita de la vizitatori.Sper sa luati acest prim post ca o cugetare despre mine si despre muzica mea .Este singurul post care vorbeste despre mine,deci tratati-l ca atare si incercati sa-mi intelegeti personalitatea,pentru ca nu imi place sa scriu despre mine,ci despre muzica mea.Asa cum am promis,aici sunt cele 9 melodii selectate pentru acest inceput de saptamana.Have fun.

Cugetare...

Odată cu venirea primăverii , au venit şi gândurile bune şi poftă de viaţă şi ne-am gândit să facem acest blog pentru a arăta şi altora cât de frumoasă este viaţa.Am văzut multe posturi în ultima vreme ale unor persoane fericite dar care se plâng datorită unor probleme inexistente , oameni pesimişti care văd doar jumătatea goală a paharului.

Ei bine nici eu nu pot să zic că sunt foarte optimist din fire dar odată cu avansarea în vârstă am descoperit că există mai multe lucruri care te pot face fericit nu doar socializarea cu un calculator sau televizor.În ultima vreme am început să socializez cu persoane noi şi să ascult gândurile altor persoane transmise prin muzică.Muzica este lucrul care reflectă adevărata personalitate a omului...Muzica este cea care ne face să fim mai buni , să uităm de necazuri şi de probleme . Muzica e o reculegere pentru spirit de accea am încercat să împart ce am învăţat din aceasta şi celorlalţi din jurul meu . Am descoperit şi alţi oameni , prieteni sau necunoscuţi cărora le place să se liniştească ascultând muzică , destinzându-şi simţurile.Chiar dacă înclinaţille fiecăruia au dus la stiluri diferite de viaţă , mesajele primite prin artă au fost mereu aceleaşi . Aşa că , noi , ne-am gândit c-ar fi mai bine să ne canalizăm ideile şi să încercăm să facem din toţi care au renunţat la orice motiv pentru a trăi nişte oameni mai buni , mai optimişti aşa că bine aţi venit ... Bine aţi venit printre noi .

Dar după cum ai observat tu , cititorule , până acum puţin timp am vorbit la singular iar apoi mi-am schimbat perspectiva pe sensul cuvântului noi.De ce spun „noi”?Dar de ce spun „noi”?Spun „noi” pentru că niciodată un om nu va putea să socializeze şi să se dezvolte , odată cu principiile sale , într-o lume în care este doar el , singur.

Odată ce omul cunoaşte mai multe persoane acest sfat îl ajută în definitivarea caracterului său , chiar dacă el se împrieteneşte cu oameni cu intenţii bune sau cu oameni cu intenţii mai puţin bune . Noi încercăm să-i punem pe calea cea bună deoarece şi noi am trecut pe acelaşi drum , pe drumul în care am întâlnit sentimente de răzbunare , de rebelitate faţă de reguli . Am reuşit încetul cu încetul să trecem peste toate acestea şi să devenim persoane mai bune , constituind relaţii mai strânse între noi , probabil pentru prima dată în viaţă constatând ce este prietenia adevărată.Dar care a fost acea scânteie care ne-a unit?Atât nevoile personale cât şi alinarea găsită în vorbele anumitor oameni , şi în trilul uşor al elementelor electronice ne-a făcut pe noi să vedem cât de frumos este totul în această lume , şi chiar dacă nu vei putea ajunge niciodată la performanţele dorite...Continuă să visezi şi să fii fericit , pentru că toată fericirea e dată de lucruri mici si neînsemnate pe moment , dar care mai târziu îţi pot alunga toţi norii din spectrul vizual al ochilor minţii tale...Aşa că ridică-ţi capul sus , uită de cele rele şi încearcă să vezi lucrurile mici , şi încă o dată , „bine ai venit printre noi!”.