A ridicat stacheta,apoi a tras linia..

Probabil un subiect care a fost in capul multora inaintea mea si care poate s-au gandit mult pana au gasit diferente si asemanari a fost conflictul dintre generatii . Cert este ca acest conflict a existat si va exista mereu. Si aici nu ma refer numai la conflictul parinte-copil, caci acesta este poate cel mai vechi, ci si la cel dintre profesor-elev, sau dintre doi copii de varste diferite si cu idealuri la fel de diferite. Nu putem sa ne gandim la asta ca si cum ar fi un concept nou, caci pe asta se bazeaza practic existenta noastra. Cati dintre noi nu ajung acasa si in momentul urmator se cearta cu parintii pe tema notelor sau pe tema comportamentului? Cati dintre noi nu stiau cum sa faca sa fuga de acasa in timpul sedintelor cu parintii, cand de fiecare data asteptai cu sufletul la gura un rezultat inevitabil? Tocmai asta e. Exista mereu un element al surprizei, niciodata nu cunosti reactia celuilalt fata de o vorba pe care o spui sau fata de o fapta pe care o faci. Caci poate persoana de langa tine pare sa te inteleaga si sa gandeasca la fel ca tine, dar in realitate aceasta ar contrazice orice vorba pe care o spui.
Sa revenim la firul povestirii intrerupte. Cand copilul se cearta cu parintii,acest „conflict” este cel mai probabil din cauza copilului si se intampla pe latura unei teme prost informata de ambii subiecti in cauza. Lipsa de informare duce unori la certuri acerbe. Si nu castiga decat cel care face cele mai putine greseli in expunerea cadrului ideii. Acela va avea ultimul cuvant. Cel cu mai putine greseli. Caci cel care nu a gresit nu are niciodata nimic de ascuns si nu ii este niciodata frica de adevarul spus cu neglijenta printre niste vorbe aruncate fara gandire. Poate in multe din aceste cazuri, castigatorul este clar, parintele. Dar sunt destule momente in care copilul are dreptate. Si argumentul copilului nu are valoare decat pentru el insusi, caci pana la urma parintii daca au o idee, acea idee este fixata in mintea lor si niciodata nu va putea fi miscata nici de cel mai puternic argument.
Cand insa copilul are ultimul cuvant de prea multe ori, atunci se produce un dezechilibru si parintele numai are acelasi control asupra odraslei. Asa apar diverse cazuri de copii din ce in ce mai razvratiti. Insa aceasta revolta nu apare acasa cat de des apare la scoala.La scoala tindem sa ne certam cu profesorii mult pe orice tema,sa facem contraziceri,dar asa cum zicea cineva odata: „ Profesorul are intotdeauna dreptate”. Posibil. Posibil sa nu. Eu nu cred aceasta vorba in totalitate, pentru ca am intalnit cazuri in care pur si simplu profesorii erau paraleli cu ideea pe care o discutau, dar totusi ei „castigau” fara drept de apel, caci de, erau profesori. Ei erau profesorii si noi eram elevii. Ce rost avea sa ne masuram fortele ? Nu exista decat rostul afirmarii,caci lupta ideilor nu putea fi castigata deoarece dascalul la orice moment al discutiei in cauza putea afirma un ultimatum si putea sa incheie discutia prematur fara ca elevul sa mai poata spune ceva.
Si sa revin la povestea copiilor ce vor sa schimbe miraculos sistemul dupa bunul plac.Dupa cum am observat in ultimii ani,apar cazuri si cazuri.De ce le zic cazuri?Suna neplacut.Cazul este o generalizare,ori aceste idei nou aparute nu sunt comune tuturor.Pentru ca niciodata o comunitate nu va fi capabila sa-si expuna ideile dupa placul unui singur individ.Si cum spuneam,aceste idei nu apar decat in situatii speciale.Copii emo,copii care nu asculta de parinti,parintii care nu asculta de copii,copii carora nu le place sa treaca pe la scoala,copii carora le place sa se certe cu oricine si copii disperati sa se afirme prin orice modalitate existenta.Insa sunt si cazuri de copii cu idei diferite ce pot fi demne de luat in seama. Acei copii reusesc sa impuna noi reguli, sa seteze noi praguri,sa ridice standardele si sa se afrime.Aceste situatii sunt mai rare.Cele mai rare.
Un conflict intre generatii se poate constata oriunde.Chiar si pe terenul de joaca.Acolo unde in teorie toti cei in cauza se pot juca si se pot imprietenii in liniste.In teorie...
Lipsa intoleranta a inspiratiei pe care eu am acumulat-o in ultimele 10 secunde ma deprima rau de tot.Parca mai aveam idei,insa sirul lor numai curge asa de lin acum.

Am zis.

P.S.: Dragul nostru domn diriginte a decis ca prima noastra tema pentru orele cand nu ne preda cercul sa fie "Conflictul dintre generatii".Si ca sa nu fiti nemultumiti,am postat lucrarea mea si aici.